Însă Râșnovul nu este singurul oraș de care nu apuc să mă bucur. An de an trec prin Brașov și evit cu grație să mă cazez acolo pentru a nu fi nevoită să fac naveta pentru concerte. Însă abia anul acesta am priceput cam tot ceea ce am ratat, în fiecare dintre aceste orașe.
Eram la o cafea cu o prietenă, vorbind nimicuri în încercarea abitiră de a evita subiectele stufoase și serioase (oboseala își pune amprenta și pe relațiile sociale într-un final), îmi spune la un moment dat cum a fugit cu prietenul din oraș, un weekend. Nu de alta, dar o luau amândoi razna de la atâta rutină. Am zâmbit politicos și am evitat să-i spun că urăsc escapadele astea de o zi pentru că mi se pare că nu ai timp de nimic, nici să vezi, nici să te odihnești. Iată că nici n-apuc să mă strădui să nu arăt din mimică ce cred că și începe să-mi povestească despre oraș, arhitectură, Tâmpa, cetate, monumente istorice, cafenele și îi tot dădea înainte. Într-un moment de neatenție am oprit-o exasperată:
„Dar tu timp să dormi ai avut?”
„A? Da!”
M-am uitat buimacă la ea. Pot pricepe o zi în care vezi partea de oraș în care ai și hotelul, dar nu tot. O fi muntele Tâmpa singurul munte intravilan din România, dar chiar și așa nu mi se pare simplu să ajungi la el dacă îți faci timp și de Biserica Neagră și de muzeu și de aia sau ailaltă. În orice caz, mi-a creionat un portret destul de interesant al Brașovului și am zis că mai devreme sau mai târziu trebuie să mă opresc puțin prin el. Fie și doar pentru că iubesc goticul și vreau să văd Biserica Neagră. În fine, timpul a trecut, între timp am uitat până când într-o zi văd un articol despre fauna și flora de pe Tâmpa. Abia atunci mi-am amintit discuția și-am dat, din curiozitate, pe Google hotel Brașov să văd cam ce ar necesita o escapadă. Am tot sărit din site în site, prin trivago și booking și tot dând scroll am dat de Hotel Belfort.
Însă nu camerele spațioase, în tonuri calme de albastru și design minimalist mi-au atras atenția. Nici sky bar-ul sau șemineul din bibliotecă, cu toate că sunt moartă-coaptă după șeminee n-au fost ceea ce m-au făcut să vreau să mă cazez acolo. Ci faptul că de la început știi că hotelul este la baza muntelui, la baza Tâmpei, chiar unde începe pădurea și la 5 minute de mers pe jos de centrul istoric al Brașovului.
Brusc mi-am amintit descrierea escapadei prietenei mele. Somn, oraș, munte, obiective turistice și relaxare, toate la un loc. Uitându-mă prin review-uri, prin site-ul lor, prin oferta de servicii (de la activități în aer liber la spălătorie de haine și curățătorie chimică), la pozele camerelor și panorama la care aveai acces, am simțit pentru prima oară că un City Break de două zile nu e neapărat o pierdere de energie, nervi și bani. Dar mai cu seamă o experiență plăcută care te lasă să vizitezi tot ce e de vizitat, să te relaxezi și chiar să te pierzi puțintel prin istorie.
